Termoizolație placă pe sol: sub placă sau peste placă, XPS sau EPS și ce grosime ceri
Placa de beton turnată direct pe pământ este partea casei pe care o corectezi cel mai greu. Fațada sau podul se pot izola și după zece ani; izolația de sub placă se pune o singură dată, înainte de turnare (izolatiacasei.ro). De aceea decizia trebuie luată la proiect, nu pe șantier, cu o zi înainte de betonare.
Mai jos găsești diferențele dintre izolația sub placă și cea peste placă, ce material se potrivește fiecărei poziții, ce recomandă metodologia românească și cum se leagă totul de hidroizolație.
De ce contează izolația plăcii pe sol
O placă neizolată înseamnă pardoseală rece la parter, pierderi de căldură și, în zona dinspre pereții exteriori, suprafețe reci pe care poate apărea condensul. Austrotherm recomandă montarea plăcilor izolante atât pe interiorul fundației, cât și sub pardoseală, tocmai pentru a elimina senzația de pardoseală rece și a reduce costurile de încălzire la parter (austrotherm.ro).
Cum pierde căldură o placă pe sol
Sub o placă pe sol nu e aer, ci pământ, care contribuie și el la rezistența termică. Căldura din mijlocul casei are un drum lung prin pământ până afară, iar cea de lângă pereți are un drum scurt, până la terenul de lângă soclu. Din acest motiv marginea plăcii pierde mult mai mult decât centrul. Calculul este descris de standardul SR EN ISO 13370, recomandat de metodologia Mc 001-2022 pentru transferul de căldură prin sol (izolatiacasei.ro).
Consecința practică: o casă mică sau alungită, cu mult perimetru față de suprafață, pierde mai mult pe metru pătrat de pardoseală decât una compactă, la aceeași izolație.
Ce valori recomandă Mc 001-2022
Metodologia Mc 001-2022 dă valori minime recomandate ale rezistenței termice corectate pentru plăcile pe sol aflate peste cota terenului (izolatiacasei.ro):
| Situație | R' minim | U' maxim |
|---|---|---|
| Clădiri rezidențiale noi (NZEB) | 5,00 m²K/W | 0,20 W/m²K |
| Renovarea clădirilor rezidențiale | 4,50 m²K/W | 0,22 W/m²K |
Dacă aceste rezistențe ar trebui atinse doar din izolație, la un polistiren cu conductivitatea de 0,034 W/(m·K) ar rezulta aproximativ 15 cm pentru R 4,50 (izolatiacasei.ro). Felul în care se ia în calcul pământul de dedesubt schimbă însă rezultatul, așa că grosimea finală o stabilește proiectantul sau auditorul energetic, nu o regulă generală.
Izolația sub placă: XPS
Sub placă, betonul rămâne în partea caldă a construcției, dar izolația stă în pământ umed și duce toată greutatea casei. Mediul acesta cere trei lucruri: rezistență mare la compresiune, absorbție foarte mică de apă pe termen lung și stabilitate dimensională.
De aceea, pentru această poziție se folosește polistiren extrudat (XPS). Un producător de XPS indică, pentru clasa XPS 300 folosită la plăci rezidențiale, o rezistență la compresiune de cel puțin 300 kPa și o absorbție de apă pe termen lung prin imersie de cel mult 0,7% din volum, după standardul EN 13164 (pnpinsulation.com). Același producător arată că EPS poate funcționa în condiții uscate și cu sarcini mici, dar absoarbe mai multă umiditate și are rezistență la compresiune mai mică, deci e mai puțin sigur sub placă.
O alcătuire tipică de jos în sus, după catalogul aceluiași producător: teren natural, geotextil de separare, strat de nisip și pietriș, plăci XPS, folie de polietilenă, apoi placa sau șapa și pardoseala (pnpinsulation.com). Grosimile și poziția membranei se stabilesc în proiect.
Pe șantier contează:
- patul de pietriș compactat și plan, ca plăcile să nu se legene;
- plăcile așezate strâns, cu rosturile decalate; la două straturi, rosturile nu se suprapun;
- folia continuă, suprapusă la îmbinări, ca betonul proaspăt să nu curgă între plăci;
- izolația protejată de deteriorare până la turnare (nu se circulă cu roaba direct pe plăci).
Izolația peste placă: șapă flotantă
Peste placă, izolația stă sub o șapă flotantă: pe beton se pune membrana, apoi plăcile izolante, o folie de separare, șapa și pardoseala. Pentru că aici nu există pământ umed, polistirenul expandat de pardoseală este alegerea obișnuită (izolatiacasei.ro).
Varianta peste placă este singura posibilă la o casă existentă. Dezavantajul e că ridică nivelul pardoselii: trebuie verificate înălțimea camerelor, pragurile, ușile și treptele înainte de a decide grosimea. La încălzirea în pardoseală, izolația peste placă este, oricum, necesară sub țevi.
Marginea plăcii și soclul
Pentru că marginea pierde cel mai mult, izolația de pe placă trebuie legată de cea a soclului și a fundației, fără întrerupere. O margine prost rezolvată creează o punte termică de-a lungul pereților exteriori, iar acolo apar colțuri reci, condens și mucegai. Detaliul de racord dintre izolația plăcii, a soclului și a fațadei se desenează în proiect și se respectă pe șantier.
Unde intră hidroizolația
Termoizolația și hidroizolația au roluri diferite. Prima reduce pierderile de căldură; a doua oprește apa și umezeala capilară din teren. La o placă pe sol ai nevoie de amândouă, iar membrana trebuie să se lege de hidroizolația fundației și a soclului, nu să se oprească la marginea plăcii. Lipsa acestei continuități este una dintre cauzele de igrasie la parter.
Despre metodele de hidroizolare a fundației găsești detalii în ghidul despre hidroizolația fundației la casă, iar despre ordinea lucrărilor la o construcție nouă, în articolul hidroizolație casă nouă, de la fundație la acoperiș.
Discută cu noi înainte de turnare
EVO Construct execută termohidroizolații și hidroizolații pentru fundații. Dacă îți construiești casa și vrei să verifici alcătuirea plăcii și racordul cu fundația înainte de betonare, contactează-ne de pe pagina de contact.
Surse
- izolatiacasei.ro, „Izolația plăcii pe sol: sub placă sau peste placă”: https://izolatiacasei.ro/pardoseli-fundatie/izolare-placa-pe-sol/
- PNP XPS, „XPS sau EPS sub o placă de pardoseală?”: https://www.pnpinsulation.com/ro/knowledge/xps-or-eps-under-slab/
- Austrotherm, „Termoizolație pentru fundație / placă”: https://www.austrotherm.ro/aplicatii/termoizolare-pentru-subsoluri/termoizolatie-pentru-fundatie-placa/

