Jgheaburi și burlane: cum produc infiltrații în fațadă și fundație și ce verifici
Când vorbim de infiltrații, ne gândim de obicei la membrana de pe terasă sau la hidroizolația fundației. O parte bună din problemele de umezeală pe care le întâlnim la case pornesc însă de la ceva mult mai simplu: jgheaburi și burlane înfundate, montate fără pantă sau prea mici pentru acoperișul pe care îl deservesc. Apa care trebuia dusă departe de casă ajunge pe fațadă, la soclu și lângă fundație.
În acest articol găsești ce semne arată că sistemul pluvial nu funcționează, cum se verifică panta și dimensiunile și ce faci dacă umezeala a ajuns deja în pereți.
De ce contează jgheaburile pentru hidroizolație
Un acoperiș colectează toată ploaia care cade pe suprafața lui și o concentrează în câteva puncte: burlanele. Dacă jgheabul dă pe dinafară sau burlanul se termină direct lângă casă, aceeași cantitate de apă cade pe o fâșie îngustă de teren de lângă soclu, la fiecare ploaie. Un sistem subdimensionat lasă apa să depășească marginea jgheabului, să curgă pe fațadă și să se acumuleze lângă fundație, iar daunele se adună în timp, nu apar imediat (bilka.ro).
Rezultatul tipic: tencuială umedă la baza pereților, soclu degradat, pete în colțurile camerelor de la parter și, la casele cu subsol, apă care intră pe la rostul dintre fundație și pereți.
Semne că sistemul pluvial nu își face treaba
- Apă care curge peste marginea jgheabului la ploi obișnuite, nu doar la furtuni.
- Dungi de umezeală sau de murdărie pe fațadă, sub jgheab.
- Apă stătătoare în jgheab la o zi după ploaie, frunze și vegetație în jgheab.
- Burlane desprinse, îmbinări care picură, coturi înfundate.
- Teren erodat, băltire sau stropi de pământ pe soclu, chiar sub gura burlanului.
- Țurțuri groși la streașină iarna, semn că apa stă în jgheab și îngheață.
Panta jgheabului și distanța dintre cârlige
Un jgheab nu se montează la orizontală. Producătorul român de sisteme pluviale Bilka indică o cădere de 2-5 mm pe fiecare metru liniar spre racordul de burlan și precizează că, sub această valoare, apa stagnează și accelerează coroziunea; tot acolo se recomandă cârlige la 60-90 cm unul de altul și prima brățară de burlan la cel mult 15 cm sub cotul de racord (bilka.ro). Valorile exacte pentru sistemul tău sunt cele din instrucțiunile producătorului.
Panta inversă sau zero este una dintre greșelile cele mai frecvente: apa rămâne în jgheab, îngheață iarna și deformează sistemul.
Dimensionarea: suprafața versantului și intensitatea ploii
Dimensiunea jgheabului și a burlanului nu se alege după ochi și nici după suprafața casei la sol. Calculul pornește de la suprafața reală, înclinată, a fiecărui versant și de la intensitatea ploii de calcul pentru zonă. Normativul NP 069 și standardul SR EN 12056-3 sunt reperele folosite, iar debitul se calculează simplu, ca produs între suprafața versantului și intensitatea ploii (bilka.ro).
Din aceeași sursă, două reguli practice:
- dacă debitul calculat depășește capacitatea unui singur burlan, se adaugă un al doilea punct de evacuare pe același versant;
- pentru jgheaburi mai lungi de aproximativ 10 m pe un versant, un singur burlan poate deveni insuficient.
Calculul pe suprafața la sol, în loc de suprafața versantului, duce la sisteme prea mici, care funcționează la ploi mărunte și cedează exact la ploile torențiale de vară.
Unde ajunge apa din burlan
Un burlan bun care se termină pe pământ, lângă soclu, mută problema doar cu câțiva metri. Apa trebuie dusă departe de fundație:
- în canalizarea pluvială, unde există racord;
- printr-un racord de burlan legat la o conductă îngropată care duce apa la distanță de casă;
- cel puțin pe o rigolă sau un jgheab de pavaj, cu pantă dinspre casă.
Trotuarul de gardă din jurul casei trebuie să aibă și el pantă spre exterior. Dacă apa se strânge lângă perete, hidroizolația soclului și a fundației lucrează în condiții pentru care poate nu a fost gândită. Detaliile despre cum se protejează zona aceasta le găsești în articolele noastre despre hidroizolația soclului și despre drenajul fundației.
Ce verifici toamna și primăvara
- Curăță frunzele și depunerile din jgheaburi și din gura burlanelor, mai ales după căderea frunzelor.
- Toarnă apă cu furtunul la capătul opus burlanului și urmărește dacă ajunge integral la racord, fără să stea pe traseu.
- Verifică îmbinările, colțarele și capacele de capăt să nu picure.
- Controlează cârligele și brățările: un jgheab lăsat pe un tronson are deja panta greșită.
- Uită-te la gura burlanului: unde ajunge apa și dacă terenul de acolo e erodat.
- Verifică fațada de sub streașină și soclul pentru dungi de apă și tencuială desprinsă.
Pentru restul acoperișului, folosește și checklistul nostru de pregătire pentru iarnă.
Când e nevoie de reparație la acoperiș sau la fundație
Curățarea și reglarea jgheaburilor opresc sursa, dar nu repară ce s-a stricat între timp. Dacă tencuiala de la parter rămâne umedă după ce sistemul pluvial funcționează corect, dacă apar igrasie sau mucegai la baza pereților ori apă în subsol, e probabil ca hidroizolația soclului sau a fundației să fie deteriorată sau să lipsească. La acoperișurile cu terasă, aceleași probleme apar la gurile de scurgere și la racordurile cu aticul.
EVO Construct execută hidroizolații pentru fundații, soclu și terase în Timișoara, Arad, Reșița și Oradea, inclusiv hidroizolații de terase în Oradea. Scrie-ne din pagina de contact sau sună la 0723 983 823 pentru o evaluare la fața locului.

