Hidroizolație jardinieră pe terasă: straturi, drenaj și protecție antirădăcină

Jardinierele de beton de pe terase și balcoane arată bine, dar sunt mici rezervoare de apă așezate deasupra unei încăperi locuite. Pământul rămâne umed luni întregi, rădăcinile caută orice fisură, iar apa care nu are pe unde să plece ajunge în perete sau în tavanul de dedesubt. O jardinieră se hidroizolează ca o mică terasă grădină, cu toate straturile ei.

De ce jardinierele produc infiltrații

• umiditate permanentă: spre deosebire de o terasă, care se usucă după ploaie, pământul ține apa în contact cu hidroizolația aproape tot timpul;
• rădăcinile: plantele cresc spre umezeală și pot pătrunde prin îmbinări slabe sau prin materiale care nu sunt rezistente la rădăcini;
• colțuri și treceri multe: pereți verticali, colțuri interioare, orificii de scurgere, ancoraje de balustradă;
• scurgere absentă sau înfundată: apa în exces stagnează pe fundul jardinierei.

Alcătuirea corectă, de jos în sus

O alcătuire uzuală, de adaptat la proiect:

1. Suport curat și uscat, cu colțurile rotunjite (scafă) și cu pantă spre orificiul de scurgere.
2. Amorsă compatibilă cu sistemul de hidroizolație.
3. Hidroizolația, continuă pe fund și pe pereți, urcată peste marginea superioară a jardinierei sau ancorată sub un profil de protecție.
4. Strat antirădăcină, fie integrat în ultima membrană, fie separat.
5. Protecție mecanică (de exemplu geotextil sau o placă de protecție), ca stratul de drenaj și uneltele de grădinărit să nu deterioreze membrana.
6. Strat de drenaj (plăci cu nuturi sau pietriș), care ține apa în exces departe de pământ și o duce spre scurgere.
7. Geotextil filtrant, ca pământul să nu colmateze drenajul.
8. Substratul de plantare.

Membrana antirădăcină

Pentru stratul expus rădăcinilor se folosesc materiale testate pentru asta. Câteva exemple din documentația producătorilor:

• membrane bituminoase antirădăcină produse conform standardului UNI EN 13948, cu aditiv antirădăcini în compound, destinate grădinilor de pe acoperișuri și teraselor verzi (General Membrane);
• membrane bituminoase cu rețetă antirădăcină folosite ca ultim strat la terase grădină sau la construcții îngropate (Hidroset);
• folii antirădăcină din polietilenă, puse peste hidroizolație, conforme cu ghidurile FLL pentru acoperișuri verzi (fișă tehnică Knauf Insulation).

Alegerea depinde de restul sistemului: o folie antirădăcină separată are sens peste o hidroizolație care nu este ea însăși rezistentă la rădăcini. Pentru plante cu rădăcini agresive (bambus, unele arbuști) se discută separat cu proiectantul.

Scurgerea apei din jardinieră

Fundul jardinierei are nevoie de pantă și de cel puțin un orificiu de evacuare, racordat etanș la hidroizolație cu o piesă potrivită (guler sau manșon), nu doar cu mastic în jurul unei țevi. Orificiul se protejează cu sită sau cu un cămin de vizitare, ca să poată fi curățat. Apa evacuată trebuie să ajungă pe o suprafață hidroizolată sau într-un sistem de colectare, nu direct pe fațadă.

Racordul cu hidroizolația terasei

Cele mai multe infiltrații apar la contactul dintre jardinieră și terasă. Când jardiniera este turnată pe placa terasei, hidroizolația terasei trebuie să treacă continuu pe sub ea sau să fie racordată la hidroizolația jardinierei, cu suprapuneri lipite corect. Principiile sunt aceleași ca la orice racord orizontal-vertical: colțar de întărire și lipire în totală aderență pe zona de racord, așa cum descrie ghidul GP 114-06 pentru membranele bituminoase (legislatie.just.ro).

Pentru jardinierele mari, care sunt practic terase grădină, recomandările din articolul despre terase verzi se aplică aproape integral.

Greșeli frecvente

• folie de polietilenă simplă în loc de hidroizolație;
• hidroizolația oprită sub marginea de sus, astfel încât apa intră pe la partea superioară, prin capilaritate;
• lipsa drenajului: pământul se așază direct pe membrană și rămâne saturat;
• orificiul de scurgere neetanșat la membrană;
• pământ umplut fără protecție mecanică, cu lopata direct pe membrană.

Jardinieră existentă care udă peretele

Dacă sub jardinieră apar pete, se verifică întâi scurgerea, apoi starea hidroizolației. De obicei nu există reparații eficiente cu pământul în jardinieră: se golește, se curăță, se evaluează suportul și se reface sistemul. Înainte de umplere, o probă de inundare confirmă etanșeitatea. Dacă jardiniera este pe balcon, vezi și ghidul pentru balcoane și loggii.

Ai jardiniere pe terasă și vrei să le faci corect?

Trimite-ne poze și dimensiunile jardinierelor prin pagina de contact. Facem evaluarea la fața locului și propunem alcătuirea potrivită împreună cu hidroizolația terasei. Mai multe despre lucrările noastre găsești la hidroizolații terase.