Șapă de pantă la terasă: ce pantă trebuie și cum se face corect

Cele mai multe probleme ale unei terase încep cu apa care nu are unde să plece. O hidroizolație bună, pusă pe un suport fără pantă, stă luni întregi sub bălți, iar orice defect mic la o îmbinare devine o infiltrație în apartamentul de dedesubt. De aceea, înainte de membrană, discutăm despre pantă și despre șapa care o creează.

De ce contează panta înainte de hidroizolație

Panta are două roluri: duce apa spre gurile de scurgere și scurtează timpul în care hidroizolația stă sub apă. Bălțile care rămân pe terasă după ploaie înseamnă:

• încărcare permanentă a îmbinărilor dintre membrane;
• depuneri de praf și resturi vegetale care înfundă receptoarele;
• îngheț și dezgheț repetat iarna, cu solicitări în stratul de protecție;
• risc mai mare ca o mică fisură să devină infiltrație.

Ce pante prevede ghidul GP 114-06

Ghidul tehnic GP 114-06, privind hidroizolațiile cu membrane bituminoase APP și SBS (publicat în Monitorul Oficial nr. 928/2006, text disponibil pe legislatie.just.ro), împarte pantele suportului astfel:

• 0% - 1,5%: admisă la terase necirculabile, terase tehnice, terase pietonale cu dale pe ploturi, terase grădină și la construcții cu suprafețe de maximum 100 mp (lățime de maximum 6 m). Ghidul precizează că la aceste pante nu se admit hidroizolații monostrat și că în climat montan (zona IV) nu se admite pantă de cel mult 1,5%. Recomandarea explicită este ca pantele să fie mai mari de 1,5%.
• 1,5% - 5%: terase necirculabile, tehnice, pietonale, carosabile, terase grădină, bazine și rezervoare.
• peste 5%: acoperișuri cu pantă accentuată și alte construcții.

Același ghid recomandă, la fiecare receptor de scurgere, o denivelare de cel puțin 1 cm pe o zonă de aproximativ 50 x 50 cm, centrată pe axul receptorului, ca apa să intre în gură, nu să stea în jurul ei (sursa).

Pe scurt: pe hârtie se poate și aproape de zero, dar cu restricții serioase. În practică, o pantă de peste 1,5% îți dă o marjă de siguranță pentru denivelările inevitabile din execuție.

Cum se proiectează șapa de pantă

Panta se gândește în plan, nu doar ca „înclinare” generală:

1. Pozițiile gurilor de scurgere stabilesc tot restul. Fiecare receptor are zona lui de colectare.
2. Liniile de dolie și coamă se trasează între receptoare, ca suprafața să fie împărțită în versanți care duc apa spre fiecare gură.
3. Grosimea minimă a șapei se stabilește la receptor, iar cea maximă rezultă din lungimea versantului și din pantă. Aici contează și încărcarea suplimentară asupra planșeului, pe care o verifică proiectantul.
4. Racordul la atic și la pereți se face cu scafă sau colțar, ca membrana să nu fie tăiată la 90 de grade.

Panta se poate face din șapă de ciment, beton de pantă ușor sau din plăci termoizolante tăiate în pantă, în funcție de alcătuirea terasei (caldă, inversată, cu sau fără termoizolație).

Execuția corectă, pas cu pas

1. Ridicarea cotelor: se măsoară terasa cu nivelă sau laser și se marchează pe atic cotele finale ale șapei.
2. Repere de pantă: se pun ghidaje sau repere de mortar pe liniile de coamă și la receptoare.
3. Turnarea și tragerea șapei cu dreptarul pe repere, pe câmpuri, cu rosturi unde e cazul.
4. Verificarea după întărire: se toarnă apă sau se verifică cu dreptarul. Golurile în care rămâne apa se corectează acum, nu după hidroizolație.
5. Uscarea suportului: membrana sau hidroizolația lichidă se aplică doar pe suport uscat și curat, conform fișei tehnice a produsului.

Greșeli frecvente

• Panta făcută „din ochi”, fără cote marcate: apar contrapante lângă atic sau în mijlocul terasei.
• Receptor mai sus decât șapa din jur, de obicei pentru că a fost montat înainte de stabilirea cotelor.
• Corectarea pantei din adezivul de gresie, peste hidroizolație. Apa care trece prin rosturile plăcilor rămâne tot pe membrană.
• Șapă aplicată peste polistiren expandat fără strat de separare sau fără respectarea alcătuirii prevăzute de proiect.

Când refaci panta la o terasă existentă

Dacă terasa băltește constant, o membrană nouă pusă peste cea veche nu rezolvă cauza. În acest caz se analizează dacă se poate corecta panta local (în jurul receptoarelor) sau dacă e nevoie de decopertare și refacerea stratului de pantă. Am explicat decizia mai pe larg în articolul despre refacerea hidroizolației terasei.

Lucrăm la terase în Timișoara, Oradea și în vestul țării; detalii despre sistemele folosite găsești pe pagina hidroizolații terase.

Ai o terasă pe care rămâne apa?

Trimite-ne câteva poze după ploaie și dimensiunile aproximative ale terasei prin pagina de contact. Venim la evaluare, măsurăm panta și îți spunem dacă problema se rezolvă local sau dacă terasa are nevoie de refacere.